Domnule Bogdan,
Haidem să lămurim lucrurile şi să mă fac, cred eu, înţeles. Eu nu am nimic cu dvs. personal, nu ne cunoaştem în carne şi oase, tot ce ştim unul despre altul este cules din spaţiul virtual, poate sunteţi un om cu bune intenţii, soţ şi părinte iubitor, o fire veselă, un leiofil, etc. Eu am cu politica pe care o exprimaţi. Deşi rădăcinile dvs. de clasă ar trebui să vă conducă spre socialism, spiritul de parvenire, traiul mic-burghez de funcţionar la stat într-un minister cu leafa lunară asigurată, ferit de vicisitudinile vieţii în jungla capitalistă, au învins şi precumpănind v-au aruncat în tabăra duşmanilor socialismului.
Repetaţi cu obstinaţie că sunteţi apolitic şi naţionalist, ceea ce este o contradicţie pentru că naţionalismul este o politică. Dar din păcate naţionalismul dvs. calchiat după cel vadimist nu este decât xenofobie, ură împotriva ungurilor, ruşilor, evreilor, ţiganilor, etc., eludând şi trecând conştient sub tăcere problema independenţei pierdute a ţării, a trupelor americane "prietene" aflate pe teritoriul nostru, a prezenţei armate româneşti alături de imperialiştii NATO în Afganistan, etc. Simt în tonul dvs. ură şi mânie atunci când vorbiţi despre bolşevici, Uniunea Sovietică şi servilism provincial, complexe dâmboviţene şi admiraţie ineptă când vorbiţi despre Occident.
În mentalul dvs. Occidentul este Raiul, iar Uniunea Sovietică Iadul sau balaurul pe care primul în rol de Sfântul Gheorghe l-a ucis cu suliţa în luptă dreaptă.
Credeţi că sunteţi şi vă daţi guru în problema naţională, în probleme de istorie naţională şi universală, dar vă asigur că mai aveţi multe de învăţat şi mai cu seamă de reflectat asupra evenimentelor. Ţineţi cont că istoria este hermeneutică, şi nicidecum o ştiinţă pozitivă aşa cum probabil credeţi dvs.
Am părăsit blogul dvs. şi nu voi mai reveni acolo pentru că picătura care a umplut paharul a fost ştergerea ultimului meu mesaj şi înlocuirea sa cu textul "Cenzurat pentru obrăznicie", ceea ce chiar este obrăznicie, lipsă de respect. Pentru mine politica este o activitate serioasă, în care mă implic atât intelectual cât şi emoţional cât de mult cu putinţă, nu o glumă sau o joacă sau activitate recreativă pe internet cum este pentru dvs. Eu cred sincer că se pot face unele lucruri şi în "balta liniştită" numită România dacă oamenii cinstiţi înzestraţi cu conştiinţă politică s-ar strânge şi ar trece la acţiune. Nu sunt lipsit de simţul realităţii să cred că s-ar putea face simţite schimbări peste noapte, dar am putea pregăti măcar generaţia de mânie, am putea măcar crea cadrele şi formele care nouă ne lipsesc astăzi şi în care ea s-ar putea exprima politic cu mult mai multă forţă şi eficacitate.
După cum ştiţi sunt comunist, ultimii douăzeci de ani m-au făcut să devin, nu m-am născut aşa. Studiind temeinic fenomenul comunist atât în ce priveşte istoria cât şi filosofia sa, şi având drept exemplu viu în faţă realitatea capitalistă de zi de zi, am ajuns la concluzia că ceea ce s-a făcut în Uniunea Sovietică în intervalul scurs de la marea revoluţie socialistă şi până la moartea lui Stalin, departe de a fi un eşec - şi eu am trăit mult timp cu această idee greşită indusă de propaganda războiului rece şi cea a comunismului revizionist - a fost de fapt cea mai glorioasă etapă din istoria mişcării comuniste de până acum. Asta nu înseamnă că acea perioadă nu poate şi nu trebuie criticată, critica este necesară atât pentru a o înţelege cât şi pentru a o depăşi, dar de pe poziţii constructive, nu reacţionar-imperialiste.Analiza critica nu trebuie să ducă la suprimarea epocii sovietice -aşa cum doriţi dvs.şi duşmanii socialismului-, ci la asimilarea ei creatoare.
De altfel în perioada de care vorbim s-a întâmplat cum spunea Marx că întâlnim pretutindeni în istorie: ceea ce este învechit caută să se refacă şi să se impună în cadrul formelor nou apărute. Capitalismul căuta să se refacă în cadrul formelor socialiste, iar nimeni nu a luptat mai intransigent cu acest fenomen decât Stalin, acesta este marele său merit şi contribuţia sa valoroasă la practica social-revoluţionară.
În ultimul dvs.mesaj ironic şi zeflemitor aţi scris că Stalin este idolul meu. Şi aici sunteţi în eroare. Stalin nu este idolul meu, Eminescu este idolul meu, idolatrie pe care i-o port marelui romantic din adolescenţă. Georgianul, cu voia dvs. sau nu, este probabil cel mai mare om politic al secolului trecut, dar asta este altceva.
Eu nu am făcut decât să atrag atenţia mişcării comuniste româneşti că toată această demonizare a lui Stalin nu este altceva decât recunoaşterea de către centrala imperialistă internaţională a ameninţării mortale şi a rolului politic major jucat de proletariatului sovietic în timpul cât Stalin s-a aflat în fruntea sa. Literalmente în acest răstimp capitalismul mondial şi-a văzut pieirea cu ochii.
Nu mă deranjează credinţa dvs. creştin ortodoxă, nu am nimic împotriva ei câtă vreme se mărgineşte la lucruri care se petrec în cer. Dar mă dezgustă total atunci când amestecaţi lucrurile care se petrec în cer cu cele care se petrec pe pământ într-un melanj legionar ce se proclamă deţinătorul monopolului patriotismului şi iubirii de neam.
Şi noi comuniştii ne iubim patria şi poporul în sânul căruia ne-am născut, am învăţat şi trăim. Drept dovadă luaţi numai şcolile construite de noi în intervalul 1947-1989. Cine construieşte o şcoală închide o puşcărie, spunea François Villon
În concluzie, vedeţi-vă de drumul dvs, eu îmi voi vedea de al meu.
PS
Îmi voi revoca hotărârea dacă veţi publica o postare în care fără să abordaţi un ton ironic sau glumeţ, să publicaţi mesajul cenzurat, să vă cereţi scuze pentru cenzurarea mesajului meu şi să vă luaţi angajamentul că pe viitor nu veţi mai cenzura niciodată mesajele mele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
36 de comentarii:
Ceea ce credeţi despre mine este neadevărat. Nu am ură pe nimeni, sunt un simplu funcţionar, nu am acea admiraţie faţă de Occident de care vorbiţi, sunt interesat doar de adevărul istoric, am apreciat întotdeauna efortul din războiul cu nemţii al URSS, am apreciat întotdeauna realizările comunismului românesc şi nu numai. Naţionalismul meu este o atitudine, nu o doctrină. În baza lui, îi respect pe Ceauşescu şi Dej, dar îl respect şi pe Codreanu.
Mesajul dvs. nu mai există. Aţi fost nepoliticos, de aceea aţi fost cenzurat, şi nu pentru atitudinea dvs. politică. Nu vă pot obliga să scrieţi la mine, dar nici nu vă pot promite că nu vă voi cenzura, dacă veţi fi nepoliticos.
Totuşi, o să fac un compromis, dacă mai aveţi textul mesajului, îl puteţi posta din nou. Asta o zic şi în baza simpatiei pe care v-o port. Eu zic că este un compromis onorabil pentru ambele părţi.
Un marxist-leninist nu trebuie să renunţe să lupte aşa de uşor, până la urmă, dacă aveţi motive să ne combateţi pe mine şi pe alţii, de ce să nu o faceţi. Nu am cenzurat niciodată mesaje cu caracter politic şi nici nu o să cenzurez vreodată astfel de mesaje.
Polemici am avut şi cu TLC, din cauza anumitor acţiuni ale Mişcării, a lui Sima şi a lui Stoenescu, la mine şi la el, dar, neajungându-se la jigniri, nu s-a pus problema de cenzură nici la mine pe blog şi nici la el.
Şi nu mi-am pierdut interesul faţă de lansarea cărţii dvs., care, dacă nu mă-nşală memoria, urma să se lanseze luna aceasta.
Dacă nu s-a lansat încă şi urmează să se lanseze în curând, voi veni la acea lansare.
haha.. negocieri intre un stalinist si un legionaroid... n-a mai fost asa distractie de la ribberntrop molotov incoace :)))
Cind si unde este lansarea despre care vorbeste Bogdan?
Domnule bobby,
Domnul Liviu este marxist-leninist, iar eu sunt naţionalist cu convingeri social-democrate. De dvs. nu sunt convins ce sunteţi.
@bobby
Puteaţi să vă abţineţi de la acest comentariu, care se vrea ironic dar este şablonard şi dovedeşte că dvs. nu posedaţi nici o fărâmă de substanţă politică proprie. E uşor de luat totul la preţ de nimic,în bătaie de joc, mult mai greu este să vii cu argumente, să mergi pe firul logicii fără să te abaţi, să demonstrezi, să construieşti o teză.
De vorbe şi miştouri e România sătulă!
@geomarz
Domnul Bogdan, cu care sunt momentan certat, dar căruia i-am oferit o soluţie de împăcare, numai de el depinde acum dacă îi va da curs sau nu, ştie el ce ştie.
Lucrez mai demult la un manual de marxism, un fel de dicţionar de concepte marxiste actualizat, adus la zi, pentru uzul celor ce doresc să se iniţieze, dar şi să cunoască mai mult în această problemă. Intenţionez să o intitulez Concepte fundamentale ale marxismului.
Abordez aici concepte cum ar fi: clasă socială, luptă de clasă, dialectică, materialism, marfă, muncă, capital,piaţă, reificare, conştiinţă socială, naţiune, imperialism, burghezie, proletariat, leninism, stalinism, revizionism, şi multe altele.
Această carte urma să o lansez în această lună dar voi fi nevoit să nu mai respect termenul deoarece anumite evenimente nu mi-au permis să o finalizez.
Oricum voi face public din timp pe acest blog data, ora şi locaţia lansării pentru că vă aştept şi vă invit pe toţi cu dragă inimă.
Exprim niște opinii din bună intenție. Dacă sunt greșite, vă rog să iertați.
1). ” spiritul de parvenire” : mi se pare un termen prea dur.
2). ”naţionalismul dvs. calchiat după cel vadimist nu este decât xenofobie, ură împotriva ungurilor, ruşilor, evreilor, ţiganilor, etc.”.
Cel puțin cu referire la unguri enunțul acesta este neadevărat. Există mai multe mesaje ale domnului Bogdan în care își exprimă o evidentă simpatie pentru unguri și pentru Ungaria (pentru demnitatea lor națională, pentru civilitatea lor etc.).
Eu n-am citit ce a scris dl. Bogdan în afara celor trei bloguri ale noastre (dacă nu pun la socoteală și saiturile Pruteanu și Nanu). Dacă la Vadim am constatat că uneori a avut reacții xenofobe, la dl. Bogdan n-am observat astfel de reacții.
Domnule Florian Liviu, modurile diferite de a ne raporta la ”naționalism” cred că induce o tensiune și în relația dintre noi doi. Este posibil că e doar o părere a mea, deci o pseudoproblemă. Eu cred că în situația în care malaxorul capitalist ne-a bulversat, ne-a distrus multe repere valorice, întoarcerea la identitatea etnică poate fi precum contactul lui Anteu cu Pământul-mamă. Sunt conștient de riscurile enorme care există, fanatismele din istorie sunt mărturii. Dar mă agăț de speranța că oamenii cu identități etnice diferite pot găsi în ei puterea de a se respecta reciproc. Capitalismul global vrea să ne distrugă și aceste identități, omogenizându-ne sub forma de forță de muncă salariată. De exemplu, pentru capitaliștii din Spania nu contează că există spanioli care sunt șomeri, ei aduc forță de muncă mai ieftină din România.
3). ” Simt în tonul dvs. ură şi mânie atunci când vorbiţi despre bolşevici, Uniunea Sovietică şi servilism provincial, complexe dâmboviţene şi admiraţie ineptă când vorbiţi despre Occident.”
Ura și mânia, fără nuanțe, față de bolșevici, Uniunea Sovietică am simțit-o și eu în mesaje ale domnului Bogdan. De asemenea admirație pentru Occident, dar nu ”ineptă” și nu fără diferențieri. Dumnealui are simpatii pentru țările din nordul Europei (Suedia etc.).
4). ”În ultimul dvs.mesaj ironic şi zeflemitor aţi scris că Stalin este idolul meu. Şi aici sunteţi în eroare. Stalin nu este idolul meu, Eminescu este idolul meu, idolatrie pe care i-o port marelui romantic din adolescenţă.”
Asta chiar m-a uns la suflet. Nu spun că Eminescu este pentru mine un idol, dar cu siguranță este un reper axiologic foarte important. Sunt conștient că spun un truism: Eminescu este mare prin universalitatea operei, a spiritului lui. Prin urmare poate fi un bun consilier (”eternul confident”) și pentru un evreu, și pentru un rus, și pentru un ungur … Spun și ceva care ar putea șoca. În deosebire de un Kakapipievici, pentru care Eminescu este ”cadavrul nostru din debara”, deoarece, zice el, ne împiedică să ne integrăm în cultura și civilizația europeană, eu apreciez că ”Doina”, dacă se schimbă anumiți termeni (”muscalii” ș.cl.) cu termeni corespunzători din istoria altor popoare, i-ar putea ”unge la suflet” pe cititorii din alte popoare care au fost oprimate.
Nu uit nici că blogul dv. are ca moto un citat din ” Eu nu cred nici în Iehova”.
5). ”Nu mă deranjează credinţa dvs. creştin ortodoxă, nu am nimic împotriva ei câtă vreme se mărgineşte la lucruri care se petrec în cer. Dar mă dezgustă total atunci când amestecaţi lucrurile care se petrec în cer cu cele care se petrec pe pământ într-un melanj legionar ce se proclamă deţinătorul monopolului patriotismului şi iubirii de neam.”
Și eu cred că dl. Bogdan manifestă o anumită intoleranță care crește din credința domniei sale. Probabil că toate religiile, sau măcar majoritatea lor, manifestă o intoleranță față de celelalte religii. E ca și cum ar tăia o felie din Dumnezeu și ar răcni ”Acesta este Dumnezeul adevărat !”. S-au făcut atâtea greșeli grave în istorie în numele ”adevăratei credințe” ! Pentru mine, cel puțin, nu poate fi Dumnezeu o entitate care cere să se apere cu sabia prestigiul său, credința în el. Astea nu sunt decât vicii omenești transferate asupra lui Dumnezeu. Prozelitismele nu sunt decât războaie omenești, meschine, cu pretexte religioase. Din punctul meu de vedere este o mare greșeală să vrei să aperi o anumită credință cu armele. Dacă o anumită credință nu se poate apăra prin propriul ei mesaj religios, atunci acea credință nici nu merită să fie apărată cu armele, căci este o pseudo-credință.
6) ” Totuşi, o să fac un compromis, dacă mai aveţi textul mesajului, îl puteţi posta din nou. Asta o zic şi în baza simpatiei pe care v-o port. Eu zic că este un compromis onorabil pentru ambele părţi.”
Domnule Bogdan,
Se înțelege că în blogul dv. sunteți suveran. Dar, din câte-l cunosc eu pe dl. Florian Liviu, mi-e greu să cred că mesajul acela trebuia șters. Uneori pune prea mult acid în vorbe (precum în cazul cu ”inepția”), dar mesajele sale au, totuși, întotdeauna, substanță ideatică. Eu l-am ”testat” și am ajuns la concluzia că nu este rigid în idei. Pentru mine a contat mult faptul că a admis că, din chiar punctul de vedere al principiilor dumnealui, intrarea URSS în Basarabia în urma unor note pe ton ultimativ n-a fost justă. Eu cred că în cazul ștergerii acelui mesaj dv. ați dat dovadă de inflexibilitate. Dumnezeu să vă sfătuiască. Amintiți-vă că și un om atât de inteligent și de cumpătat cum este domnul Ion Nanu ne-a întristat pe amândoi printr-o decizie de cenzurare pe care o considera justificată. Închei exprimându-mi opinia că, prin inflexibilitatea dv., blogul dv. pierde un interlocutor de valoare. Oriunde văd numele dumnealui, de exemplu în CriticAtac, eu devin curios să-i citesc mesajele.
generalissime florian, dar pare-se ipocrizia face casa buna cu stalinismul... Romania o fi satula de mistouri, dar asta nu va opreste sa conditionati "impacarea" cu o marioneta fascistoida de un mesaj in care respectiva unealta a capitalismului sa foloseasca "un ton ironic sau glumeţ"
cat despre molotov-ribbentrop, imaginea e clara pentru orice om cu putina ratiune... numai pentru cei orbiti, cazuti in dulie fata de sangerosul criminal, abominabilul pact poate gasi o justificare
se pare ca a intervenit o eroare de intelegere a PS-ului dumneavoastra din partea mea... cum sunt doar om, iar nu stalin, ingaduiti-mi sa-mi retrag prima parte a mesajului (in ceea ce priveste atitudinea dumneavoastra, nu si a celorlalte persoane mentionate in respectivul fragment). aceasta eroare nu schimba insa cu nimic temeinicia celui de-al doilea paragraf
I.
Stimate d-le Valerius,
Mulțumesc pentru faptul că ați scris în apărarea mea.
Deși pe dl Liviu îl consider un interlocutor valoros, iar mesajele d-sale au în general conținut ideatic, uneori apar exprimări cu un caracter ofensator.
Chiar dv. ați sesizat atitudinea nepotrivită pe care a avut-o nu cu mult timp în urmă, pe blogul d-sale, când o ținea langa că să plec, că aici se discută probleme muncitorimii, că eu nu am program politic etc. Domnul Liviu, ca să fac o glumă, se lasă dus uneori de valul luptei de clasă cam mult, producând situații sensibile. Cu dl TLC am avut polemici la fel de dure ca şi cu dl Liviu, dar ambii am păstrat un cadru politicos. Și să nu uite dl Liviu un lucru, eu nu sunt dușman de clasă, eu nu sunt un capitalist veros, sunt un membru al proletariatului.
Ce pot să fac pentru dl Liviu, după cum spuneam, este să îi permit d-sale să reposteze textul mesajului cenzurat, dacă îl mai are, eu nu îl mai am, iar mesajul cu atenționarea va fi șters, de fapt, îl voi șterge după postarea acestui mesaj. D-sa trebuie să ţină cont de faptul că o polemică, la mine, trebuie să se înscrie într-un cadru civilizat. Asta este regula la mine, am șters întotdeauna mesajele care au depășit acest cadru și le voi șterge și în continuare. Pot face unele excepții, din simpatie, ca mai sus, sau din alte motive, dar regulile nu le schimb.
Eu nu am fost niciodată rasist. Pe blogul lui TLC chiar am avut niște dispute destul de aprige, când am luat apărarea țiganilor, am zis că trebuie pedepsiți infractorii și nu rasa, și că rasismul este o atitudine incompatibilă cu creștinismul. Nu mai zic că acolo am luat și apărarea homosexualilor, am zis că este posibil ca unii să se nască așa. Am condamnat și legionarismul pentru faptul că, susținând idealul de renaștere națională, a pus mâna pe pistol, cu Duca, ratându-și astfel misiunea, poziție pe care am preluat-o de la Stoenescu. Toate discuțiile s-au desfășurat însă într-un cadru civilizat. Tot pe blogul lui TLC am lăudat relizările comunismului românesc, am avut surpriza plăcută ca TLC să fie de acord că anumite realizări ale ceaușismului sunt meritorii. De maghiari, ați spus dvs.
Eu nu am ură pe nimeni. Consider ura un sentiment care îți distruge sufletul, sănătatea și viața, un sentiment josnic. Am luptele mele, dar le duc detașat de sentimente negative, animat de iubirea de țară și nu de altceva.
Cu URSS problemele sunt Basarabia, raptul, și, după anexarea acestei provincii, politica de deznaționalizare, deportarea românilor din această provincie și foametea indusă aici după modelul ucrainean.
Dacă Basarabia revine la patria mamă consider pretențiile României față de Rusia încheiate. Nu am nicio ură și nu am avut niciodată vreo ură față de ruși, ca popor, ba, dimpotrivă, am zis întotdeauna că poporul rus este un popor mare. Totuși, am avut de suferit din pricina politicii Imperiului rus, iar acesta trebuie privit întotdeauna cu o doză sănătoasă de circumspecție.
II.
A, și nu în ultimul rând, am avut mult de suferit, noi, românii, în Moldova (și aici includ și Basarabia, așa cum e normal) de pe urma evreilor bolșevici, comisari sau nu și de pe urma unor alogeni ca Rakovski. Aceștia s-au dovedit dușmanii României, nu am ură față de ei și față de nimeni, după cum spuneam, dar nici nu le pot pune alt calificativ.
Admir creativitatea deosebită a poporului evreu și condamn deportările practicate de regimul Antonescu în Basarabia, care au avut ca subiect populația evreiască de aici.
Să mă refer acum și la intoleranța mea religioasă. Ea există , însă este strict legat de religiile neoprotestante. De ce? Aceste religii duc campanii agresive de prozelitism bazate pe denigrarea religiei ortodoxe, pe denigrarea preoţilor noştri, a sfinţilor noştri, a credincioşilor români. Ei ni se consideră superiori, ei sunt aleşii. Dacă nu eşti cu ei, eşti împotriva lor. Religiile neoprotestante eu le numesc religiile-hamburgher, ele au fost inventate pe la sfârşitul sec. XIX de nişte personaje mai mult sau mai puţin controversate. Lor le-au căzut pradă la noi naivii, care nu şi-au cunoscut religia-mamă ortodoxă. Pentru mine, religia ortodoxă ţine de esenţa acestui popor, este religia înaintaşilor noştri, sub crucea ortodoxă au murit de-ai mei, rude, în toate războaiele naţiei. Neoprotestantismul atacând ortodoxia, atacă tocmai această esenţă.
III.
Nu le vreau însă răul, ca oameni, neoprotestanţilor.
Închei, spunând că așa cum URSS-ul lui Stalin, imperialist, a căutat să refacă imperiul țarist, atacând pe nedrept națiunile care s-au desprins din fostul imperiu după revoluția bolșevică, noi, în mod similar, putem spera, însă pe drept, la reîntregirea României de la 1918.
Lui Eminescu, pe care îl admiră dl Liviu, ar trebuie d-sa să-i citească scrierile politice. Eminescu a fost un conservator, un promotor fervent al naţionalismului de dreapta. Dacă îl admiră pe Eminescu, un naţionalist prin excelenţă, atunci dl Liviu ar trebui să înţeleagă naţionalismul de bun-simţ al tuturor românilor.
Naționalismul de dreapta se sprijină pe patru piloni: Biserica, Patria, Poporul și Armata.
Rectificare: mai sus, în loc de ”ar trebui să înţeleagă naţionalismul de bun-simţ al tuturor românilor” se va citi ”ar trebui să înţeleagă tot ceea ce înseamnă naţionalism de bun-simţ românesc”
Rectificare III:
În loc de ”Închei, spunând că așa cum URSS-ul lui Stalin, imperialist, a căutat să refacă imperiul țarist, atacând pe nedrept națiunile care s-au desprins din fostul imperiu după revoluția bolșevică, noi, în mod similar, putem spera, însă pe drept, la reîntregirea României de la 1918.”
se va citi:
”Închei, spunând că așa cum URSS-ul lui Stalin, imperialist, a căutat să refacă imperiul țarist, atacând pe nedrept națiunile care s-au desprins din fostul imperiu după revoluția bolșevică sau în cazul nostru, atacându-ne pe nedrept pentru că atunci s-a realipit un teritoriu românesc la patria-mamă, noi, în mod similar, putem spera, însă pe drept, la reîntregirea României de la 1918.”
Domnule profesor Valerius,
Eu cred că vă înşelaţi luându-i apărarea lui Bogdan. Este neînchipuit de inflexibil, rigid, încăpăţânat. Dacă i-a intrat o idee în cap nu i-o mai scoate nimeni nici cu cleştele. Dacă a citit ceva în Wikipedia sau în Giurescu, gata, e literă de evanghelie.
Aţi scris că la domnul Bogdan nu aţi observat reacţii xenofobe, dar iată o mostră în chiar ultimul său mesaj pe acest blog:
"A, și nu în ultimul rând, am avut mult de suferit, noi, românii, în Moldova (și aici includ și Basarabia, așa cum e normal) de pe urma evreilor bolșevici, comisari sau nu și de pe urma unor alogeni ca Rakovski."
Pentru mine Bogdan este un caz de studiu interesant pentru modul cum poate evolua conştiinţa unui individ provenind dintr-o familie pe care comunismul a ridicat-o de foarte de jos la condiţii de viaţă mic-burgheze, educat integral în sistemul de învăţământ socialist timp de 12 ani, şi a cărui poziţie socială mic-burgheză s-a menţinut şi s-a consolidat şi după contrarevoluţia din decembrie 1989.
În mod normal de la o astfel de persoană ar trebui să te aştepţi la gratitudine faţă de regimul comunist care i-a facilitat ascensiunea socială, literalmente pe el "URSS-ul lui Stalin, imperialist" l-a făcut om, dar există ceva, un sentiment hrănit tocmai de existenţa mic-burgheză, o împletire nefericită de orgoliu, egoism, superioritate, cel îl îndeamnă în direcţie opusă.
S-a întâmplat un fenomen interesant în societatea socialistă. Proletarii pe care regimul i-a ridicat la condiţii de viaţă mic-burgheze au dezvoltat cel mai adesea o conştiinţă mic-burgheză în locul uneia socialiste, conştiinţă mic-burgheză pe care au ţinut-o ascunsă faţă de ceilalţi şi faţă de autorităţile partidului, dar şi-au educat copiii în spiritul ei. O formă sui-generis de schizofrenie socială, pe care comunismul revizionist a ignorat-o sau chiar a alimentat-o cu flacăra naţionalismului.
Nu URSS-ul imperialist al lui Stalin a adus ceva bun românilor (acesta a furat la greu de la noi cu Sovromurile), ci comuniștii români, după ce rușii au plecat de la noi, la inițiativa lui Dej și Ceaușescu.
Domnule Liviu, dvs. trebuie să învățați ce înseamnă termenul de xenofobie, care înseamnă ura față de toți străinii.
Revenind la ce am spus mai într-unul din mesajele anterioare, eu condamn evreii boleșevici și alogenii ca Rakovski, care au făcut rău poporului român, asta nu înseamnă că am ceva cu evreii sau cu bulgarii sau că urăsc pe cineva, inclusiv pe cei menționați mai-nainte, dar nu pot să-i numesc prieteni, când ei au fost dușmani ai statului român. O fi văzut și Stalin ceva rău la ei, când i-a executat, pe Rakovski, Pauker și restul. Stalin a fost atunci ”xenofob”?
Dacă sunt încăpățânat cu ceva, sunt în aceea că nu-mi plac minciunile pe care le vehiculați, precum cele emise de Furr.
Discursul dvs. de mai sus este fără substanță.
Și apropo de gratitudinea mea, d-le Liviu, dl Valerius şi toţi cei cu care dialoghez în mod regulat, şi aici vă includ şi pe dvs., ştiu că întotdeauna am spus că nu aş fi ceea ce sunt acum, dacă nu aş fi beneficiat de sistemul de educaţie din comunism, şi, adaug, de ceea ce a continuat din acest sistem, după 1989.
Dacă eu nu am susţinut faptul că regimul comunist a avut mari realizări, atunci nu a mai susţinut nimeni aşa ceva. Şi această poziţie a mea este arhicunoscută. Iar azi susţin măsuri de stânga pentru binele poporul român.
Văd că vă place minciuna, fie că e vorba de ce ați preluat de la Furr, fie că mințiți când e vorba de mine, atribuindu-mi lucruri pe care nu le-am spus sau atitudini contrare celor pe care le-am avut. Stalin a fost un democrat pașnic, care nu a invadat niciodată Polonia, iar eu sunt mic-burghez nerecunoscător, care niciodată nu a recunoscut realizările regimului trecut. Hai să fim serioși!
Deci, domnule Liviu, de ce vă place atâta minciuna?
@Valerius
Vă mulţumesc pentru cuvintele frumoase pe care le-aţi exprimat la adresa mea şi vă asigur încă o dată de sentimentul de preţuire şi respect pe care vi-l port. În ceea ce priveşte problema naţionalismului nu cred că există divergenţe serioase între noi. Ce mă doare pe mine este că cel mai adesea naţionalismul multora, printre care şi cel al lui Bogdan, îmbracă forma veche şi reacţionară a anti-sovietismului în loc să îmbrace forma antiimperialismului occidental.
@bobby
După ce că suntem puţini de mai certăm şi între noi. Comunismul este în fond o ştiinţă, ştiinţa unei noi societăţi în care oamenii să fie guvernaţi de raporturi conştiente între oamenii, nu între mărfuri sau lucruri, iar comuniştii sunt cei chemaţi să-şi aducă contribuţia la progresul său.
Dacă ne-am privi din acest punct de vedere, dacă ne-am vedea ca oameni de ştiinţă atunci n-am mai susţine aberaţii echivalente cu negarea legii gravitaţiei, cum ar fi aceea că trotskysmul nu ar fi fost învins pe bună dreptate în toate planurile sale în marea bătălie politică şi de idei care s-a dat în Uniunea Sovietică după moartea lui Lenin, că azi ar fi mai mult decât un sectarism contraproductiv şi dezbinător.
D-le Liviu, iar faceţi o analiză necorespunzătoare adevărului. Eu nu sunt anticomunist - cred că asta se vede clar - şi nici antisovietic.
Condamn însă anumite acţiuni ale URSS-ului, ca de exemplu: raptul Basarabiei, politica de deznaţionalizare şi foametea indusă aici după anexare, crimele evreilor bolşevici şi ale alogenilor gen Rakovski care au avut ca subiect populaţia românească, suferinţele provocate de aceştia românilor, acţiunile acestora care au urmărit dezmembrarea statului naţional unitar român. Condamn de asemenea crimele lui Stalin.
Ca o observaţie, mă intersectez cu opinia că Stalin a fost un criminal cu una din persoanele care scriu pe acest blog, cu dl bobby, deci nu toţi care condamnă crimele staliniste sunt automat anticomunişti şi antisovietici. URSS a existat şi după Stalin. Există până acum vreo critică de-a mea la adresa URSS-ului post-Stalin în relaţia cu România? Nu. Şi nu există pentru că nu am avut motivele de genul mai-nainte menţionate. Deci, cade şi chestiunea antisovietismului meu.
Totuşi, în spiritul adevărului istoric, apreciez sprijinul pe care ni l-a acordat Stalin în problema Ardealului, în pofida încercării comuniştilor maghiari de a-l convinge pe acesta să lase Ungariei dacă nu tot NV Ardealului, pierdut de România în 1940 în favoarea acesteia din urmă, măcar o parte din el.
Pastrand analogia cu stiinta, faptul ca cineva cu putere temporala poate suprima o teorie plauzibila nu face teoria mai putin valida, la fel cum faptul ca Inchizitia l-a suprimat pe Galileo nu a schimbat cu nimic faptul ca pamantul se invarte in jurul soarelui...
Tin sa va contrazic in aproape toate argumentele dumneavoastra:
1. Societatea nu este un atom de carbon, sa ajungi sa-i cunosti toate proprietatile si apoi sa poti sa faci predictii in ceea ce priveste comportarea acesteia. Daca din punct de vedere fizic omul se comporta conform unor legi universal valabile, acest lucru nu este valabil din punct de vedere psihic. De aceea nu exista nici un model de proces al implementarii comunismului care sa fi reusit vreodata, si afirm cu toata convingerea ca un model rigid nu va putea fi stabilit niciodata in viitor (presupun existenta fiintelor umane libere, nu sclavi sau societati de tip 1984). De aceea comunismul nu este o stiinta; aceasta opinie si-o poate asuma numai un dogmatic, care se plaseaza fata de comunism in aceeasi relatie ca un habotnic fata de o religie prescriptiva (de ex cele abrahamice). Comunismul nu este o stiinta si nici o religie, comunismul este politica.
2.Si acum oamenii sunt guvernati de raporturi constiente, telul comunismului este insa sa gaseasca o stare de echilibru auto-perpetuanta intre interesele individuale ale unor oameni liberi... de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa nevoi!
3.Rolul comunistilor este sa gaseasca o cale spre acea stare de echilibru, chiar daca o data atinsa acea stare, ei vor deveni inutili. Daca fac precum Stalin, Mao sau Kim Irsen, blocand evolutia in momentul cand influenta lor devine maxima, ei nu se mai pot numi comunisti, ci in cel mai bun caz monarhi luminati.
@bogdan
care sunt ma crimele alea a lui Racovski? ca ma'sa si ta'su nu au fost romani, sau ca a sustinut sovietele cand altii luptau sa le suprime?
Bine, d-le Bobby, o să vă lămuresc în legătură cu Rakovski.
În 1919, idolul dvs, Rakovski a încercat să prinde ca într-un cleşte România împreună cu Ungaria bolşevizată, pentru a o rupe. Nu a putut fi realizat acest lucru, din cauza pericolului reprezentat de ruşii albi, nu au putut fi găsite atunci trupe disponibile pentru a fi atacată România şi din Est. Bolşevicii maghiari, revendicând Ardealul, au declanşat ofensiva împotriva României, trecând Tisa. Mai bine se abţineau, pentru că opinca românească a ajuns, la propriu, să atârne sus, pe Parlamentul de la Budapesta, ca standard al victoriei.
Prin agenţii lui, evreii bolşevici, în 1920, Rakovski a încercat din nou să rupă România, de data asta a încercat să bolşevizeze Moldova şi să o rupă de România. Nu a mers nici atunci.
Acum, eu mă opresc din lecţia de istorie.
Îi las locul d-lui Liviu, pe care îl rog să ne explice de ce Stalin l-a executat pe Rakovski. Care este explicaţia din punct de vedere marxist-leninist? Eu ştiu teoria oficială, dar aş vrea să ştiu, la modul serios, punctul de vedere marxist-leninist.
rectificare: mai sus, a se citi "stindard" în loc de "standard"
A, acum am observat un ”mă” la dl bobby. Cu ”mă” se exprimă dușmanii României? E un semn de recunoaștere, precum cele schimbate de masoni între ei?
Păi nu am eu dreptate când cenzurez mitocăniile pe blogul meu?
@bogdan
zi ma ce a facut efectiv Racovski, ca presupun ca nu era Hephaistos cu un cleste gigant folosit asupra Romaniei, si nici nu a incercat sa rupa pamantul Moldovei de Romania cu un milion de tractoare...
asa ne spunem intre noi astia din Illuminati de la nivelul 33 in sus... mi-a scapat
Ar putea fi Stalin, Mao și Kim Irsen monarhi luminați, după cum spuneți dl bobby mai sus, d-le Liviu? E o idee care mie nu mi-ar fi trecut prin minte, originală, probabil de aceea sunt atât de puțini cei ca dl. bobby sau ca dvs.
Hai că m-am distrat destul pe aici, îi las și pe alții to have fun. Vă las, d-le Liviu, pentru moment, trebuie să vă acord niște spațiu, pentru că știu, mi-ați spus-o deja, se vede asta și pe acest blog, sunteți foarte ocupat cu problematica proletariatului mondial. Și da, mi-am dat seama, problematica aceasta este legată și de chestiunea importanta a alegerii prin analiză dialectică a celui mai luminat monarh dintre cei trei de mai sus. Aveți o trilemă, toți au mari calități, e greu de ales.
@bobby
Citiţi vă rog lucrarea lui F.Engles Dezvoltarea socialismul de la utopie la ştiinţă şi veţi găsi acolo explicate pe larg toate elementele care fac din socialism o ştiinţă.
Încă odată afirm un lucru simplu. În loc să ne luptăm între noi mai bine ne-am uni eforturile în lupta cu adevăraţii duşmani ai cauzei noastre, naţionalismul găunos, misticismul ortodox, legionarismul, dreapta conservatoare, fascismul, etc. Toate curentele comuniste din spaţiul românesc ar trebui să lase deosebirile doctrinare deoparte şi să se unească în lupta contra duşmanului comun al cărui profil mental şi psihologic este, zic eu, redat destul de bine de anonimul domn Bogdan.
Un tânăr de perspectivă a propus aici http://pentrucomunism.wordpress.com/2011/09/03/conditii-minime-de-aderare-la-partidul-comunist-de-tip-nou/ câteva principii în jurul cărora s-ar putea realiza coagularea forţelor comuniste din România.
Ar fi bine să ne autoeducăm pentru a acţiona în spirit constructiv între noi şi distructiv vizavi de adversarii noştri.
"lupta contra duşmanului comun al cărui profil mental şi psihologic este, zic eu, redat destul de bine de anonimul domn Bogdan."
Dv. vorbiţi serios sau asta este doar o glumă de calitate discutabilă ?
Domnule Valerius, vă mulţumesc încă o dată că îmi luaţi apărarea.
Într- adevăr, eu am profilul perfect mintal şi psihologic al duşmanului comunismului. :) Eu, nu Băsescu, Voiculescu, Isărescu sau mai ştiu eu cine altcineva. Eu, care am simpatii de stânga, care am menţionat întotdeauna realizările comunismului şi am recunoscut întotdeauna datoria faţă de sistemul de învăţământ din regimul trecut. Eu, care vreau pentru poporul meu locuri de muncă create de stat, sisteme bune, de stat, de învăţământ şi de sănătate, locuinţe date de stat, linişte şi ordine, civilizaţie. Ce am enumerat eu mai-nainte sunt măsuri de stânga, absolut toate.
Este adevărat, pentru mine Stalin nu este un democrat paşnic, iar răposatul Rakovski nu este în primul rând un apărător al sovietelor, ci un alogen, un lider bolşevic care a vrut să rupă România.
Singurul meu „păcat” este că eu, ca om de stânga, îmi iubesc patria şi poporul și acționez în acest sens. Pentru mine, un socialism modern nu poate exista decât legat de națiuni, cu respect și colaborare reciproce, excluzând un stat-tătucă, ”mai egal” decât restul.
Problema care se pune aici, pentru persoane ca dl Liviu, care emit sentințe ca aceasta, adresată mie, este că sunt predispuse la abuzuri grave, pe motive personale, umorale, care nu au absolut deloc de-a face cu echitatea, într-o eventuală revenire la socialism. Să sperăm că în eventualitatea că evenimentele ar lua cursul mai sus menționat, persoanele care judecă nu bazat pe echitate, ci pe umori, nu și-ar găsi locul. Sper ca dl Liviu să găsească puterea interioară ca să se schimbe.
Cândva am spus un lucru, și nu am glumit, și anume că i-aș lua apărarea d-lui Liviu dacă ar fi nevoie de așa ceva. De ce? Corespondăm de ceva vreme și nu pot nega că am simpatie față de d-sa, în ciuda atitudinilor sale umorale. Asta este pesemne una din diferențele majore care ne separă, în ciuda diferențelor de opinie, eu țin cont în primul rând de partea umanistă și văd în dl Liviu un om pe care la nevoie l-aș ajuta, în timp ce dl Liviu, care se bazează prea mult pe umori, vede în mine chestia aceea ilară, ”profilul mintal și psihologic al dușmanului comunismului”, un dușman care, pesemne, trebuie stârpit fără milă. LOL.
@Valerius
1.Am adoptat o poziţie mai dură faţă de Bogdan, exagerând uneori tuşele în scop pedagogic, pentru că am luat în considerare şi postările sale pe blogul anticomunist şi pro legionar http://mihailandrei.wordpress.com/. Numai departe de acum vreo două săptămâni domnul Bogdan, îi ţinea isonul proprietarul blogului respectiv, stimabilul TLC, în abjecţiile acestuia la adresa lui Lenin pe care îl acuza de pederastie. Urât lucru !
Dacă vreţi să vă faceţi o imagine completă şi veridică asupra personalităţii domnului Bogdan luaţi în considerare şi postările sale pe acel blog. În fine, nu cred că merită efortul să citiţi aiurelile mistico-legionare vehiculate acolo.
2.Cu domnul Bogdan nu poţi să fii prea serios pentru că nici el nu este serios.
Eu cred că el poate fi totuşi corijat, dar efortul didactic necesar îmi depăşeşte disponibilitatea de răgaz şi răbdare. E bine totuşi ca din timp în timp să fie atenţionat mai ferm pentru că altfel riscăm să-l pierdem definitiv din orbita noastră.
3. Rămân consecvent opiniei leniniste că social-democraţia este un adversar periculos şi perfid al comunismului.
Dacă e necesar voi reveni.
Domnule Liviu, acum o întoarceți ca la Ploiești. Dacă trebuie făcut un efort, acela trebuie făcut de dvs., ca să depășiți atitudinile umorale și să începeți să iubiți și ”amicul Adevărul”
Pe blogul lui TLC a fost postat un articol, apărut inițial într-o publicație bulgărească, despre legătura dintre Lenin și Zinoviev - . http://mihailandrei.wordpress.com/2011/09/21/iubitul-secret-al-lui-lenin-grigori-zinoviev-hirsch-apfelbaum. Aici ați comentat și dvs.
Cel care a scris articolul despre legătura dintre cei doi, un anume doctor Sokolov, a studiat arhivele rusești și pe baza lui a făcut articolul. Se precizează sursa, arhivele rusești, deci activitatea lui poate fi verificată.
Faptul că Lenin este posibil să fi avut o legătură cu Zinoviev (acesta din urmă îl numea pe Vladimir Ilici Vova, iar el se prezenta ca Gherșele), nu scade cu nimic meritele lui Lenin, să ne amintim că, de exemplu, atât DaVinci cât și Proust au fost homosexuali.
Eu întotdeauna am apărat această categorie, a homosexualilor, am zis că este posibil ca unii să se fi născut așa, ideea este ca aceștia să dea dovadă de discreție.
Este adevărat, am făcut o glumă legată de cele două diminutive, dar, ca heterosexual, nu am putut să nu mă amuz de cele două diminutive, Vova și Gherșele.
Dacă ați fi fost obiectiv, ați fi relatat și faptul că am lăudat realizările comunismului pe blogul lui TLC - http://mihailandrei.wordpress.com/2011/08/27/orto-doxia-salveaza-romania/comment-page-1/#comments . Am avut ulterior surpriza ca TLC să fie de acord cu faptul că regimul ceaușist a avut realizări.
Trimiteți un comentariu