miercuri, 27 aprilie 2011

Creştinismul a la BOR: "Iubeşte-te pe tine însuţi !"

„O societate nu poate exista fără inegalitatea averilor, iar inegalitatea averilor nu poate exista fără religie. Când un om moare de foame alături de unul care râgâie, îi este imposibil să suporte această diferenţă dacă nu există o autoritate care să-i spună: Dumnezeu vrea aşa, trebuie să existe bogaţi şi săraci, dar apoi în vecii vecilor această împărţire se va face altfel”, iată cum gândea Napoleon Bonaparte cel ce avea să consfinţească şi să codifice în modul cel mai lucid şi mai sistematic principiul proprietăţii şi al „laissez-faire-ul” – baza dominaţiei burgheze- în codul ce îi va purta numele în 1804.
Pierre Louis Roederer, în Memoriile sale, relatează această confidenţă.
De aceea acest ateu a ţinut să fie încoronat de Papă.
Iar Chateaubriand spunea în timpul Restauraţiei: „Un stat politic în care unii indivizi au venituri de miliarde, în timp ce alţii mor de foame, poate oare să supravieţuiască, atunci când religia nu mai este acolo, cu speranţele ei din afara lumii acesteia, ca să explice acest sacrificiu ?”
La mijlocul secolului al 19-lea, Louis Veuillot (1813-1883) proclama: „Când nu crezi în Dumnezeu, trebuie să fii proprietar ca să crezi în proprietate.”
Acesta este contextul în care trebuie plasată celebra formulă a lui Marx din 1845: „Religia este opiul poporului.”, ca şi critica naturalistă a religiei a lui Ludwig Feuerbach (1804-1872) izvorâtă din revolta filosofului faţă de atitudinea oficială a creştinismului, de cauţionare şi legitimare a asupririi şi nedreptăţii sociale.
Feuerbach arată în Esenţa Creştinismului că religia este o dedublare a omului, a raţiunii şi a sensibilităţii sale, este transferul calităţilor lui intelectuale şi afective asupra unei imaginare fiinţe divine, care îşi afirmă propria independenţă şi începe să-şi terorizeze creatorul. Înstrăinarea religioasă, „visul spiritului”, este nu doar o eroare, ci şi o sărăcire a omului, întrucât îi răpeşte acestuia toate calităţile şi facultăţile superioare, spre a le conferi divinităţii. Cu cât religia îmbogăţeşte esenţa lui Dumnezeu, cu atât devitalizează omul.Umanitatea trebuie neapărat umilită, degradată, despuiată de demnitate pentru ca zeitatea să poată fi înfăţişată în măreţia ei. „Omul afirmă în Dumnezeu ceea ce neagă în el însuşi.”

Dar religia se poate transforma şi într-o mare şi de neoprit forţă spirituală a eliberării insuflând curaj, demnitate şi eroism popoarelor subjugate de sute de ani de imperialismul occidental, aşa cum este cazul islamului sau al catolicismului sud-american. Datorită militantismului religios pozitiv lumea musulmană ca şi unele ţări ale Americii Latine se află în avangarda luptei pentru libertate şi independenţă. Cel mai bun exemplu este Venezuela unde biserica catolică sprijină regimul Chavez.

Există o teologie a asupririi dar şi o teologie a eliberării. Prima argumentează pentru a justifica individualismul capitalist, egocentrismul, inegalitatea „naturală” a oamenilor, împărţirea în stăpâni şi sclavi, a doua aşa cum se exprimă Roger Garaudy ne spune că „în raporturile noastre cu celălalt trebuie să regăsim,în afară de micul nostru „EU”, centru şi măsură a tuturor lucrurilor, simţul comunităţii, adică al unei totalităţi umane în care fiecare se simte răspunzător pentru destinul tuturor celorlalţi.”

Din păcate, în ţara noastră, nici astăzi ca şi ieri, religia majoritară, biserica ortodoxă, nu-şi aduce nici o contribuţie la ameliorarea vieţii celor defavorizaţi şi năpăstuiţi, legitimând prin tăcerea şi non implicarea sa ruina maselor populare.N-am auzit, până acum, nici un prelat ortodox de rang înalt să se ridice şi să ia poziţie împotriva inegalităţilor sociale cutremurătoare, strigătoare la cer ce sfâşie societatea românească, sau împotriva neocolonialismului căruia i-a căzut pradă România.

În schimb Biserica Ortodoxă s-a repezit să ia în stăpânire halca bănoasă a serviciilor de asistenţă socială făcute cadou de un guvern iresponsabil. Nu avem bani de spitale şi pensii, de şcoli şi de dascăli, populaţia geme sub povara datoriilor la băncile Vestului dar BOR are bani pentru Catedrala Neamului. În timp ce ţara se prăbuşeşte în mizerie şi pauperitate popii devin din ce în ce mai opulenţi.
Cât de departe este BOR de crezul părintelui Gustavo Guttierez  şi de esenţa creştinismului care s-a născut ca religie a sclavilor, afirmat în cartea sa Teologia eliberării şi exprimat astfel: „Vestirea Evangheliei înseamnă să lupţi împotriva oricărei nedreptăţi, spolieri, exploatări, să te angajezi în crearea unei societăţi mai frăţeşti şi mai umane, înseamnă să trăieşti iubirea aproapelui şi să depui mărturie despre ea”
În loc de asta BOR, aşa cum a făcut întotdeauna, pune Evanghelia în slujba celor puternici.

22 de comentarii:

Artistic Communism spunea...

Dl. Liviu, aceasta scriere a dv. ımi aduce aminte de anecdota preotului fascist Martin Niemöller.
Intr-o zii,v-a veni randul şi celor care stau tacuti ın fata nedreptatilor.

"Cand nazişti au strans communişti nu m-am opus,pentru ca nu sunt comunist ınsa au fost multi oameni de alte culori politice care au sarit sa ıi ajute...
Dupa aceea au strans social-democratii.Nici de aia nu mi-a pasat deoarece nu eram social-democrat.
Cand au venit sa ma aresteze pe mine nu a fost nimeni ımpotriva, pentru ca nu mai avea cine..."

Florian Liviu spunea...

Sper că în cele din urmă românii îşi vor da seama de făţărnicia bisericii ortodoxe neinteresată deocamdată decât de sporirea propriei puteri şi influenţe.

Anonim spunea...

nu cunoasteti, sau cunoasteti superficial nu in profunzime, ce inseamna ortodoxia. nu a venit inca timpul pentru "actiune" , domnu Liviu, aveti rabdare si nu marsati pe prezumtii, please..
ps-sunt "v.r."

Valerius spunea...

"Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi...
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi."

Adi spunea...

Liviu, am propus un succint comentariu vizavi de Eu nu cred nici in Iehova: http://adrianarvunescu.wordpress.com/2011/04/08/i-do-not-know-whose-son-it-is-it-might-appear-to-have-been-before-god/

In alta ordine de idei, ma nemultumeste o profunda eroare de receptie a religiei la modul general. Vedem in religii idealuri exprimate de egalitate si dreptate sociala, dar, prin prisma actiunii, vedem descurajarea initiativei personale, a spiritului revolutionar. Iisus in special punea accentul pe `nu va faceti griji pt ziua de maine` si `da-i Cezarului ce-i al Cezarului`...
Sustin ca biserica deriva de la religie la fel de mult in sprijinirea capitalismului, cat si a spiritului revolutionar.
Pentru ca nu asta este esenta religiei. Ideea, cea mai simplu exprimata, este ca daca toti oamenii traiesc dupa idealurile religioase (similare celor socialiste), atunci va fi cea mai buna lume cu putinta.
Religia pur si simplu nu propune nicio solutie pentru situatia data, ca lumea nu este dreapta si cinstita. Pur si simplu solutia (unica, nu optima) este detasarea de lume, nu incercarea de o schimba - nu neaparat de dragul vietii de apoi, ci din cauza ca pur si simplu nu se poate altfel; altfel e mai rau. Aceasta satisface iar imperativul kantian.
Este aici un pesimism ontologic... lumea nu poate fi reparata, deoarece are in sine samanta autodistrugerii.

bogdan spunea...

D-le Liviu, critica dvs. ridică mai multe chestiuni, din care menţionez:

- Dacă suntem creştini, asta nu înseamnă că acceptăm inegalitatea socială în speranţa vieţii viitoare. Creştinismul înseamnă să-ţi iubeşti aproapele şi să-l ajuţi, nu altceva.
- Sunt mulţi preoţi care predică împotriva nedreptăţilor.
- Critica creştinismului a dvs. este îndoielnică, dacă ţinem cont că dvs. sunteţi un admirator al lui Stalin, care a avut unul dintre cele mai sângeroase regimuri din istorie. Nu mai vorbesc că tovarăşul mai sus menţionat ne-a furat nouă, românilor, Basarabia.

bogdan spunea...

... Şi ca să închei, creştinismul este bunul cel mai de preţ pe care îl are omenirea.

Adi spunea...

...Ca un mar stricat!
Poti sustine ca Iisus este bunul cel mai de pret al omenirii... dar crestinismul este ca un virus care l-a deteriorat pe Iisus!

Florian Liviu spunea...

@bogdan,

Mai slăbiţi-mă cu idioţenia asta că Stalin ne-a furat Basarabia. Terminaţi odată cu demagogia de doi bani şi cu naţionalismul dvs. burghez.

Ce-i împiedică azi pe basarabeni să se unească cu România, nu cumva Stalin din groapă ?

bogdan spunea...

Care basarabeni, d-le Liviu, că nici nu mai ştim care mai sunt românii din Basarabia după deportările făcute de Stalin?

Care Basarabie, cea ciuntită de tătuca Stalin, care a dat Ucrainei nordul şi sudul Basarabiei?

Unde e neadevărul în faptul că Basarabia a fost furată de Stalin, Basarabie luată de ruşi prima dată în 1812, ea până atunci fiind exclusiv pământ românesc? Nu mai vorbesc de cealaltă furăciune a lui Stalin, nordul Bucovinei.

Orice român adevărat vede lucrurile exact cum le văd şi eu.

Artistic Communism spunea...

Şi cine nu e deacord cu dv. nu e roman adevarat dl.Bogdan?:))

bogdan spunea...

Domnule Gabi, nu cred că poţi fi român adevărat şi să binecuvântezi furăciunile ruşilor la adresa noastră.

Adi spunea...

Ma, dar e aberanta faza cu rapitul Basarabiei. Ar trebui in primul rand sa ne gandim la basarabeni, nu la `Romania mare` (care e o imbecila fantezie medievala... Romania e o tara mare in Europa, a 7a... si suntem vai de capul nostru, daca am ingloba si pe falitii de basarbeni...)... daca ei isi doresc unirea cu Romania, daca nu, de ce? Nu stiu daca apelul la Stalin are vreo legatura...

Florian Liviu spunea...

@Bogdan

Scrieţi pe blogul domnului Valerius: "Aşa mic-burghez cum sunt eu, aş pleca şi mâine la război pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei."

Deci recunoaşteţi că sunteţi un mic-burghez filistin. Asta deja este un progres lăudabil. Omul se poate corecta numai dacă se autoevaluează corect. Partea a doua a frazei m-a amuzat teribil căci mi-am imaginat un mic-burghez parfumat şi pomădat călare pe o coadă de mătură pe care o ţine sub cur cu stânga în timp ce cu dreapta agită războinic un paloş, purtând la piept o scrisorică pe hârtie roz de la Lorena Lupu.Pe celălalt mal al Prutului stă Stalin îmbrăcat într-o manta lungă până la cizme, cu mâna stângă sub căptuşală la piept iar cu dreapta în buzunar privind ţintă de sub căciula rusească de vulpe drept în ochi aschimodia care doreşte să-l înfrunte. În dreapta lui Stalin stă ţanţoşă o femeie comisar NKVD, înaltă, cu pieptul bombat înainte, cu privirea dârză. Întrebare către micul-burghez filistin cu spirit războinic: Cine este femeia comisar ?
În cazul unui răspuns corect sunt gata să-mi fac autocritica în prima şedinţă de partid.

InfoAlternative spunea...

Din pacate, romanismul si ortodoxia au imbracat de-a lungul secolului trecut aceeasi cochilie rezistenta la atacurile logicii, dar foarte utila propagandei politice. Acelasi lucru il vedem si astazi, cand bisericii i se da un esafod prea mare, pe care sa aduca serviciile sociale. Acestea au fost pasate "sub obladuirea bisericii" , iar oamenii care ar trebui sa beneficieze de ele vor fi si ei lasati "in plata domnului"... Pentru ca rasplata lor este eminamente "in ceruri", iar pe pamant biserica poate face nestingherita ce afaceri vrea, cu singurul amendament de a sluji si intereselor statului...

bogdan spunea...

Stimate domnule Liviu,


Am două observaţii:

- Contrar aparenţelor, staţi prost la capitolul umor, bine, mai rar admirator al bolşevicilor cu simţul umorului!, chestia cu mic-burghezul era o ironie.
- Revoluţionarismul nu e neapărat sinonim cu grobianismul, adică ar trebui să evitaţi expresii precum „cur”, ”urinez pe ...” etc. Rudele mele, Ceauşeştii, care au fost revoluţionari adevăraţi şi nu de – cum să vă zic? – de operetă, ca dvs. – sau de blog, dacă preferaţi asta, aveau un limbaj decent. Dar asta e când se urcă ”stalinismul” la cap!

PS Femeia respectivă este Ana Pauker sau Mama-Patrie?

PPS Chiar dacă polemizăm, asta nu înseamnă că simpatia mea faţă de dvs. este mai mică.

bogdan spunea...

... Cred că întotdeauna mi-am dorit un unchi stalinist!

Florian Liviu spunea...

Aţi pierdut pariul, domnule Bogdan, femeia comisar nu este nimeni altcineva decât fosta dvs. iubită, Lorena Lupu, infiltrată în viaţa dvs. de către odiosul serviciu de spionaj sovietic NKVD.
După ce v-a stors de informaţii ca pe o lămâie mucegăită s-a întors să-şi apere patria mănată atât de datorie cât şi de o mai veche şi chinuitoare pasiune erotică faţă de cel ce în intimitate îi spunea Koba.

Îmi pare nespus de rău că naturelul dvs. atât de simţitor de mic-burghez filistin nu suportă cuvinte atât de triviale ca "cur" şi "urinez".

"Rudele mele, Ceauşeştii, care au fost revoluţionari adevăraţi ..."

Dacă ar fi ştiut Ceauşescu ce rude are... Păi dacă nici rudele lui Ceauşescu nu sunt comunişti, atunci cine...?

Şi nu uitaţi un lucru foarte, foarte important.
Când ruda dvs. Ceauşescu stătea la puşcărie la Doftana pentru activităţi comuniste ştia că la nici 400 de km spre Est de celula sa există o imensă patrie a proletarilor liberi, întinsă aproape cât un continent, condusă de un mare revoluţionar şi om de acţiune,poate cel mai mare din câţi au trăit până acum- ştiu că numele său vă provoacă frisoane dar o să-l rostesc, Stalin, care nu va sta cu braţele încrucişate. Şi scorniceşteanul a calculat bine. Armata Roşie, cu o jertfă de sânge uriaşă, eliberând Europa la eliberat şi pe el de la Doftana. Din păcate prins în vâltoarea evenimentelor a "uitat" să-i mai rostească numele eliberatorului său începând cu congresul 20 al PCUS. Asta e recunoştinţa românească !

bogdan spunea...

Domnule Liviu, dacă noi nu ne trădam aliații, pe nemți, războiul ar fi fost mai lung cu un an, conform estimărilor.

Mai trebuie să ținem cont și de furtul Basarabiei și de cât au cărat rușii de la noi cu Sovhozurile.

Ceaușescu nu i-a iubit pe ”eliberatorii” ruși (de fapt, eu cu ea sunt rudă). El și cu Dej le-au dat un brânci eliberatorilor în 1958. Lasă că au avut destule stepe unde să se întoarcă ! :)

Florian Liviu spunea...

"Domnule Liviu, dacă noi nu ne trădam aliații, pe nemți, războiul ar fi fost mai lung cu un an, conform estimărilor."

Şi pun pariu că v-ar fi plăcut să fie mai lung. Să mai fi murit un milion de români de degeaba pentru demenţa lui Hitler. Dvs. chiar credeţi, la vârsta dvs. că am înţeles că sunteţi trecut de pubertate, în poveştile de adormit copiii scornite de fascistul Antonescu, cu linia lui de rezistenţă Focşani-Nămoloasa. Păi trecea Rokosovski prin ea ca pe bulevardul Magheru. Că întorceam armele în 44, că nu le întorceam-de fapt a fost o lovitură de stat pusă în scenă de serviciul de spionaj britanic- tancurile armatei roşii ar fi fost oricum în Bucureşti în câteva săptămâni.Ar fi ocupat apoi câmpurile petrolifere de la Ploieşti şi kaput...De unde aţi scos povestea că războiul mai dura un an plus.

Pe urmă mă tot aia la cap că ne-au furat ruşii cu sovromurile, păi n-a fost furt au fost despăgubiri de război pentru distrugerile masive săvârşite de fasciştii români invadatori în Uniunea Sovietică. Din contră sovieticii au ajutat mult România să se refacă după război, furnizându-i credite avantajoase, nu credite de jaf gen FMI, specialişti sovietici, tehnologie, ajutoare gratuite, etc. Sub aşa-zisa "ocupaţie sovietică" românia s-a modernizat ca niciodată în istoria ei. Astea sun fapte nu vorbe!

Comparaţi vă rog cu regimul colonial american impus ţării noastre după 1989, cu jaful incalculabil aferent şi apoi mergeţi la culcare pentru că e târziu şi mâine vă duceţi la muncă pentru a mai da o mână de ajutor celor ce spoliază şi jefuiesc sistematic România după care vă prefaceţi că nu mai puteţi de iubire.

bogdan spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
bogdan spunea...

Domnule Liviu,

Să o luăm pe rând:

- Eu nu aveam în gând continuarea războiului. Antonescu ducea tratative de pace în Suedia, la Stockholm, cu rușii – rușii au jucat dublu aici. Antonescu dorea încheierea armistițiului, însă voia ca trupele germane să se retragă nestingherite pe la granița cu Ungaria, o chestie onorabilă, ținând cont de frăția româno-germană de arme din perioada 1941-1944. Începând cu 23 august, rușii au luat prizonieri în jur de 160.000 de ostași români în drumul lor prin Moldova, pe care i-au trimis în Siberia, de unde nu s-au mai întors mulți. Motivația oferită de sovietici a fost aceea că armistițiul s-a semnat de abia pe 12 septembrie.
La cele de mai sus se adaugă victimele din rândul armatei române, folosită în principal pe post de carne de tun de către sovietici, în continuare Atingem niște sute de mii bune de victime din rândul armatei române, cu evenimentul controversat de la 23 august denumit ”întoarcerea armelor împotriva nemților”.

- Aliații au fost cei care au recunoscut că evenimentul de la 23 august a dus la scurtarea războiului cu un an, mă mir că nu cunoașteți această informație, credeam că este arhicunoscută.

- În wikipedia am regăsit despre sovrom-uri informații pe care le-am citit anterior în alte locuri:


”SovRom-urile au fost societăți mixte româno-sovietice înființate în România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și care au existat până în 1954–1956. Între cele două țări a fost semnată pe 8 mai 1945 la Moscova o înțelegere în privința creării acestor organizații. Teoretic ele trebuiau să genereze venituri pentru reconstrucție după devastările războiului. În realitate ele au funcționat drept mijloace de asigurare a unor resurse pentru sovietici, slăbind și mai mult resursele României după ce fusese obligată de sovietici să plătească daune severe de război prin Tratatele de pace de la Paris, 1947, daunele pretinse de URSS însumând 300 milioane de dolari. Contribuția sovietică la SovRomuri a constat în principal în vânzarea de echipament militar părăsit de trupele germane pe câmpul de luptă, echipament supraevaluat de fiecare dată și plătit de România. Bunurile trimise de România către Uniunea Sovietică au fost estimate la 2 miliarde de dolari, depășind cu mult daunele de război pretinse de sovietici, iar până în 1952, 85% din exporturile românești au fost redirijate spre Uniunea Sovietică. Ultimul Sovrom a fost dizolvat în 1956.”

Din câte știu, rușii au supt cu Sovromurile o groază de petrol de la noi, ei au fost cei care ne-au secătuit de această resursă.


Decât așa ”tovărășie”, mai bine lipsă!