miercuri, 20 ianuarie 2010
Trădarea intelectualilor
Dupa 1989 intelectualii antebelici dar și cei formați în anii socialismului au întors spatele clasei muncitoare abandonând-o, lăsând-o de izbeliște în fata dușmanilor săi, fără mustrări de conștiința, primii uitând că aceasta le-a întins o mană prietenească în anii dictaturii sale, iar ceilalți de unde au plecat.
Dacă trădarea intelectualilor proveniți din vechea burghezie e mai ușor de înțeles și de suportat cu atât mai jalnica și condamnabila este trădarea intelectualilor originari din rândul paturilor sărace cărora numai și numai socialismul le-a oferit un statut demn,onorabil.
Singura explicație nu poate fi decât credința falsa ca abandonând și fugind de socialism pot fugii și de propria îngustime a mintii, a conștiinței și a talentului. Au crezut ca pot ascunde adormirea vulcanului interior al creației, sau irosirea lavei acestuia în nesfârșite și sterile bacanale, ca pot înșela viata, istoria și pe ei însăși mințind ca socialismul i-a lipsit de libertate, i-a siluit sa-l slujească, le-a impus teme deturnându-le astfel vocația.
Hidoșenia lor morala consta în ascunderea sterilității, impotentei, aridității artistice sub faldurile unei pretinse dictaturi, ce ii hrănea în pritaneu, numai pentru a lustrui cu coatele lor ascuțite mesele cafenelelor .
Il urau pe Ceaușescu din invidie - Ion Ianoși mărturisește printre rânduri în “Eu și El” - deoarece nu erau în stare sa opună faptelor acestuia ce schimbau la propriu fata tarii o opera artistica pe măsură. Erau chinuiți de neputința de a tine pasul în plan artistic cu epoca în care ființau.
Măreția epocii cerea capodopere, iar ei abia puteau da lucrări de serie.
In timp ce Ceaușescu făcea Istorie, ei făceau bancuri măcinați de frustrări și de pizma, cautând în zadar sa înțeleagă cum fiul unor țărani amărați din Scornicești e sufletul ce radiază viata și energie în toate ungherele tarii.
S-au mințit intre ei ca scriu pentru sertar, ca astfel își fac datoria de conștiințe libere ce protestează, se opun dictaturii. Dar când contrarevoluția a devenit fapt împlinit iar Ceaușescu a fost răsturnat sertarele s-au dovedit goale, ca și sufletele lor, ca și capetele lor.
Ne întrebăm cu amaraciune ce ar fi ajuns Mircea Dinescu daca s-ar fi nascut azi, asa cum s-a nascut cu mai bine de 50 de ani in urma, intr-o familie saraca din Slobozia ? Un nimeni.
Si atunci de unde atâta ura fata de socialism la acest intelectual fără scrupule, animat doar de o nestăvilită sete de parvenire, îmburghezit pana în vârful unghiilor ca și Stelian Tănase și ca toți ceilalți dealtfel, al cărui spirit egoist și îngust cu rădăcini în zona burții nu poate cugeta decât la destinația tigăii. Dar Ion Cristoiu, dar Andrei Plesu, dar Gabriel Liiceanu, și multi alții ca ei ?
Toti aceștia au învățat la universități foarte bune de stat, au avut parte de profesori emeriți, și au fost promovați în funcții importante în anii socialismului încă de foarte tineri.Clasa muncitoare și-a pus speranțele în ei crezând naiva ca ii vor reprezenta interesele.S-au folosit de primul prilej pentru a musca cu perfidie mana care i-a hrănit. Au întors armele contra muncitorilor fără remușcări , contribuind mijlocit și nemijlocit la desființarea și transformarea ei din clasa sociala educata și dotata cu conștiința într-o turma înfometată ai cărei indivizi se confrunta cu spectrul mizeriei și al extincției.
Consolarea care ne rămâne este ca privind aceasta intelectualitate amorala și acreativă ce dorește a se legitima valoric prin vocația sa anticomunista și ce se pretinde îmbrăcată în straiele cele mai rafinate și scumpe ale spiritului sa exclamăm precum copilul din celebra poveste a lui Andersen :”Împăratul e gol !”
Si mai este ceva, foarte profund și foarte important, cele mai înalte conștiințe, geniile acestui popor s-au raliat în marea lor majoritate ideii socialiste, ideii dreptății absolute și a binelui social. Dintre aceste mari spirite enumeram pe Tudor Arghezi, George Călinescu, Mihai Sadoveanu, Ion Barbu, G.Bacovia, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Camil Ressu si multi, multi alții.
Florian Liviu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO
Trimiteți un comentariu