duminică, 27 decembrie 2009

Oamenii bombă


Nimic nu a zguduit mai mult Occidentul din autosuficiența sa găunoasă decât trezirea în ultimele decenii a conștiinței adormite a lumii musulmane arabe și ne-arabe decisă să scuture prin conflict deschis odată pentru totdeauna jugul și dominația Vestului.

Un rol cheie, în plan psihologic, în această lupta dintre David și Goliat îl au oamenii bombă, martirii musulmani ce ajung sa se elibereze de apriga dorință de a trăi aceasta viată, înălțându-se pana la treapta înțelegerii unei alte existente superioare pentru care se pregătesc conștienți de pieirea lor.

Civilizația occidentala decadenta ripostează la acest fel de gest încercând sa-i știrbească gravitatea și măreția numindu-l act terorist iar pe autori naivi fanatici religioși. Ea nu poate înțelege nici în ruptul capului cum niște oameni pulsând de tinerețe și iubind viata, bărbați dar și femei, aleg benevol și merg cu voioșie la moarte în slujba unei idei.

Atât de mult s-a alienat societatea occidentala de esența sa creștina martirica, atât de mult s-a îmbibat de capitalism și de relații de piața pana în străfundul celulei sale de baza care este familia încât tot ce este forța spirituala ii este străina.

Ii este propriu capitalismului să macine intre rotile sale dințate, în retortele sale otrăvite, orice forma de spirit și sa o înlocuiască cu relații de piața. Asa numita moarte a ideologiilor, facerea și desfacerea familiilor, marginalizarea religiei nu sunt decât fenomene ale substituirii relațiilor bazate pe credința și ideal cu relații de piață.
Dar acest triumf aproape total al capitalismului în conștiințele occidentale este amenințat de un dușman implacabil: omul bombă.

Occidentul știe că ori impune cu forța forma sa de capitalism depersonalizant restului lumii și în special lumii islamice, ori este amenințată chiar propria sa existenta. Este o miza colosala în joc iar forțele aflate în conflict se înfrunta in Afganistan, devenit pentru moment nod istoric și scena a destinului planetar. Este o înfruntarea intre civilizația materialista occidentala a banului, a mercenarilor și spiritul de lupta eroic al poporului afgan, dar și o lupta intre religii.
O religie care nu poate produce oameni în stare sa-și dea bucuroși viata pentru crezul ei este o religie moarta și aici îl putem parafraza pe Nietzsche zicând: “Dumnezeul creștin e mort !” iar peste mormântul sau strălucește triumfătoare piața capitalista cu al sau idol adorat:banul.
Invers, o religie ca cea islamica în stare sa-și înalte credincioșii pana la creasta ultima a sacrificiului de sine mustește de viata și putere.

Afganistan este primul focar al luptei deschise a lumii musulmane în încercarea sa cutezătoare de a se elibera de sub jugul occidental. Cu siguranța vor urma și altele. Probabil ca în lupta titanica ce se va da în următorii ani influenta nefasta a occidentului va fi maturata din lumea araba. Daca arabii vor reuși sa se emancipeze, valul emancipării ar putea cuprinde lumea ca un foc de la un capăt la altul. Silit sa traiască îndiguit în propriile sale granițe, fără acces la izvorul nesecat de bogăție pe care îl constituie însușirea muncii popoarelor asuprite, silit sa renunțe la traiul sau parazitar, obligat sa muncească din greu pentru a-și câștiga existenta, Occidentul se va scutura de capitalism sau va pieri.

Zorii creștinismului s-au arătat lumii prin sângele martirilor creștini vărsat fără zgârcenie pe tot întinsul Imperiului Roman. Foarte putini contemporani au deslușit în bucuria cu care primii creștini întâmpinau martiriul semnele atingerii limitelor societății sclavagiste, semnele drumului înfundat pe care mergea Roma . In câteva sute de ani cea mai mare, mai trainica și înfricoșătoare construcție politica a antichității zăcea prăbușita în țăndări și ruina. Acum nu mai este nevoie de sute de ani pentru prăbușirea unui imperiu, istoria se întâmpla azi cu viteză mult superioară iar oamenii bombă se pot dovedi pentru capitalismul occidental mai periculoși decât toate rachetele sovietice.

Florian Liviu

2 comentarii:

teufelssohn spunea...

Nu imi vine sa cred ce citesc aici. Islamul este o religie la fel de retrograda si reactionara ca si crestinismul. Islamul, la fel ca si crestinismul, este privativ si distruge tot ceea ce este omenesc in om. Nu este doar o credinta intre altele, fiindca un crez este benevol, pe cand islamul este fie impus prin fota sabiei, fie prin propaganda agresiva si iselatoare, exact ca si crestinismul. Islamul nu inseamna o eliberare a omului muncii fata de capitalismul occidental, ci o inlocuire a unui jug cu altul si mai crunt. Singura eliberare autentica a omului muncii o aduce ateismul socialist, asa cum a fost el propovaduit si in scolile noastre, cand nu erau bagate in orar ore de religie - a se citi indoctrinare religioasa - cu de-a sila inca din clasele mici. Karl Marx a spus ca religia este opiul popoarelor, iar V.I. Lenin a preluat si dezvoltat aceasta teza. Stiau ei ce stiau! Bineinteles ca mujahedinii aia din Afghanistan sunt teroristi; sunt aceiasi teroristi care luptau si impotriva armatei sovietice eliberatoare si a ateismului socialist. Orice socialist autentic trebuie sa combata islamul si nu sa ii ia apararea. La fel cum trebuie sa combata vehement si crestinismul si toate religiile, fiindca omul nu are alt dumnezeu in afara de el insusi.

Anticapitalism spunea...

In acest moment istoric când "contrarevoluția mondiala pare ca a învins pretutindeni" se aplica mai actual ca niciodată dictonul: "Dușmanii dușmanilor mei sunt prietenii mei".
Lupta lumii islamice pentru emancipare, animata de islam sau de orice altceva, are caracter progresist câtă vreme este îndreptata împotriva imperialismului super societatii occidentale și reacționar câtă vreme ar fi îndreptata împotriva înălțării și eliberării omului.Stalin care în ciuda prejudecăților majorității detractorilor săi era un fin dialectician spunea undeva cam asa:Lupta burgheziei naționale pentru afirmare în tarile asuprite de puterile coloniale este o lupta progresista pe când aceeași lupta în tarile imperialiste are caracter reacționar.