Reflecţii de toamnă

Marele merit istoric al mişcării comuniste este că a arătat lumii în mod practic că sistemul capitalist poate fi răsturnat. Răsturnarea sclaviei capitaliste este cel mai măreţ lucru înfăptuit vreodată în istoria multi milenară a omenirii. Chiar dacă noi vom pieri, spunea Lenin în 1918 în mijlocul războiului civil, lupta noastră nu va fi în zadar, căci am demonstrat lumii întregi că revoluţia proletară nu este o abstracţie filosofică, ci un lucru cât se poate de real, că este, deci, nu numai posibilă, dar şi victorioasă. Cei care vor veni după noi urmând exemplul nostru vor duce în mod sigur la capăt ceea ce am început noi aici. Istoria a făcut ca Lenin să nu piară în 1918, iar Stalin produsul cel mai autentic al revoluţiei proletare ruse să salveze lumea şi civilizaţia din ghearele barbarie naziste.

Comunismul nu este invenţia cuiva, ci aşa cum spunea şi Marx, este mişcarea reală ce se opune şi caută să îndrepte în mod revoluţionar răul de esenţă al societăţii capitaliste.
După cum ştim modul de producţie capitalist bazat pe sclavia salarială nu este veşnic, aşa cum vor să ne facă să credem apologeţii săi, ci are un început în istorie şi va avea şi un sfârşit. Mai devreme sau mai târziu, în ciuda opoziţiei disperate a reacţiunii, capitalismul va ajunge acolo unde îi este locul, la coşul de gunoi al istoriei.

Europa actuală este zguduită de mişcări de protest. Grecia şi Spania se află în centrul acestor lupte, le urmează în de aproape şi Portugalia. Criza economică a capitalismului global a luminat şi a scos la iveală toate contradicţiile sistemului. Cei ce trăiesc din muncă dau tonul protestelor, nivelul conştiinţei maselor în ţările enumerate mai sus este în continuă creştere. Protestatarii vor democraţie reală acum, ei nu cer un privilegiu sau altul, ci anularea tuturor privilegiilor. Până la radicalizarea maselor nu mai este decât un pas. O nouă revoluţie proletară de gradul şi magnitudinea celei ruse este aproape.